Fiziologie bacterii

Compozitia chimica a bacteriilor

A Perete celular la Salmonella, prezentnd structura lipopolizaharidului; B Detaliu evideniind relaiile lipopolizaharidului cu membrana extern a peretelui celular Zarnea,dup Westphal, Polizaharidul O regiunea I a lipopolizaharidului are o structur de baz simpl alctuit din secvene compozitia chimica a bacteriilor repetate care conin componeni monozaharidici.

Au o structura proteica fimbrilinaiar particular, cei F sunt constituiti din fosfoglicoproteine. Fiziologie Curs 3 Au urmatoarele roluri: - un surplus de vitalitate în comparatie cu bacteriile nepliate; - capacitatea de adeziune pe celule si alte substraturi; - activitate aglutinanta a globulelor rosii; - formarea de membrane la suprafata culturilor în medii lichide, consecutiv unirii germenilor si constituirii lor în mase bacteriene. Pilii de tip F sunt determinati genetic de o plasmida sau episom numit factorul F de fertilitate sau de sex. Recent au fost descrisi pilii I care se deosebesc de pilii F prin absenta canalului axial si prin faptul ca sinteza lor este controlata genetic de o plasmida Col. Pilul F îndeplineste un rol analog unui organ copulator.

Structura chimic a polizaharidului este complicat prin substituiri la nivelul unitilor repetate cu grupri glicozidice sau acetil, ceea ce duce la apariia variaiilor structurale mai subtile. Acestea determin specificitatea antigenic sau serologic a bacteriilor respective i permite gruparea lor ntr-un numr de serotipuri difereniate serologic i respectiv compozitia chimica a bacteriilor difereniate biochimic pe baza similaritii n compozitia chimica a bacteriilor chimic a antigenului O.

Lipidul A regiunea a III a conine acizi grai diferii de cei prezeni n fosfolipide. Microbiologia by Anna Zaharia on Prezi Din cuza particularitilor de compoziie chimic este numit glicolipidul A. Este rspndit printre moleculele de fosfolipide ale membranei externe a peretelui celular i poart legat de el poriunea R a lipopolizaharidului. Lipidul A este rspunztor de proprietile endotoxice ale lipopolizaharidului i confer endotoxinelor bacteriene caracterul de termostabilitate.

Iurie I Tarpan CS 1.

Microbiologia by Anna Zaharia on Prezi

CS Alegeți structura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut: a Capsula b Peptidoglicanul c Pilii d Antigenul O e Flagelii 2. CS Selectați caracteristici specifice p entru micoplasme : a Lipsa peretelui celular.

Mărimi și forme[ modificare modificare sursă ] Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și dimensiuni, iar forma este un criteriu important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă și de factori ereditari specifici, uneori depinzând chiar și de mediul de cultură. Celulele bacteriene măsoară aproximativ o zecime din lungimea unei celule eucariote și au o lungime de 0,5 până la 5  micrometri. Există și unele excepții, cum este cazul a două specii care sunt vizibile cu ochiul liber: Thiomargarita namibiensis are jumătate de milimetru în lungime, [56] iar Epulopiscium fishelsoni poate ajunge chiar la 0,7 mm. Unele bacterii se aseamănă cu o virgulăfiind în acest caz vibrioni, iar altele prezintă formă spiralată sau elicoidală, asemănător formei literei S, având spire neregulate sau regulate, fiind în acest caz spirili sau spirochete. Mai pot avea formă de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fără a prezenta diviziuni transversale.

CS Selectați ce este caracteristic pentru clostridii: a Prezenţa sporilor ce nu depăşesc hpv impfung ebm ziffer celulei. CS Selectați particularităţile compozitia chimica a bacteriilor caracterizează bacilii : a Formează spori care deformează celula b Conţin granulaţii de volutină care deformează celula c Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei d Sunt monotrichi e Sunt eucariote 5.

Structura celulelor bacteriene

Semnificaia biologic a peretelui celular Peretele celular reprezint sistemul de susinere mecanic, un fel de corset neelastic, al ntregii arhitecturi celulare. Datorit rigiditii sale determin celulelor o form caracteristic.

paraziți în imaginile scaunului uman

Asigur protecia fa de ocul osmotic. Presiunea osmotic intern este de ~ atm. Fr suportul rigid al peretelui celular membrana plasmatic nu ar putea rezista acestei presiuni interne i nu ar putea asigura protejarea protoplastului.

Particip la procesul de cretere i diviziune celular, urmnd membrana citoplasmatic n formarea septurilor transversale, care, dup compozitia chimica a bacteriilor cromozomului bacterian separ celula-mam n dou celule-fiice.

Unii constitueni parietali imprim suprafeei celulare o anumit specificitate, jucnd rolul de receptori pentru compozitia chimica a bacteriilor bacteriofagi, determinnd fenomenul de recunoatere a celulelor apte de conjugare sau, n cazul bacteriilor patogene, acionnd ca factori antigenici capabili s induc n organismul hpv kontrolle frau infectat elaborarea de compozitia chimica a bacteriilor specifici care pot servi ca receptori celulari de suprafa.

Conine enzime autolitice capabile s atace structura glicopeptidului, active n momentul sporulrii, al eliberrii sporului prin liza sporangelui, al germinrii, ca i n biosinteza peretelui celular i n reglarea acestui proces.

Încărcat de

La bacteriile Gram-negative, prezena membranei externe i a constituenilor compozitia chimica a bacteriilor confer bacteriilor respective proprieti deosebite n raport cu mediul nconjurtor: acioneaz ca barier impermeabil pentru molecule hidrofobe, mpiedicnd intrarea n celul a diferitelor substane compozitia chimica a bacteriilor nocive i pierderea unor metabolii necesari; funcioneaz ca o sit molocular asigurnd trecerea unor oligopeptide, oligozaharide i a unor substane hidrofile; transportul pasiv este mediat de molecule proteice transmembranare, numite porine care formeaz adevrate canale moleculare prin membrana extern; P a g.

Protoplastul reprezint ansamblul structurilor celulare rmase dintr-o bacterie Gram-pozitiv compozitia chimica a bacteriilor ndeprtarea integral a peretelui celular sub aciunea lizozimului.

papilom uman

Protoplastul nu este capabil s refac prin sintez peretele celular dac acesta a fost complet ndeprtat. Funcia de barier osmotic asigurat de membrana citoplasmatic, este mult mai labil n lipsa proteciei conferite de peretele celular rigid i, ca urmare, n medii hipotonice protoplastul lizeaz. Much more than documents.

Meniu de navigare

La bacteriile Gram-negative, peretele celular nu poate fi degradat complet, astfel c tratarea cu lizozim i slbete doar structura prin degradarea selectiv a mucocomplexului. Protoplatii aparinnd unor specii diferite de bacterii ex.

Spaiul periplasmic Spaiul periplasmic este un compartiment ntlnit numai la bacteriile Gram-negative, delimitat spre interior de membrana citoplasmatic, iar spre exterior de membrana extern a peretelui celular. Spaiul periplasmic i complexul peptidoglican-lipoprotein ocup aceeai zon a peretelui celular, n care primul adpostete constituenii periplasmici, iar cellalt susine i ntrete nveliurile celulei. Spaiul periplasmic conine numeroase enzime implicate n nutriie, proteine specifice neenzimatice proteine de legare, care leag specific anumite substane zaharuri, aminoacizi, ioni anorganici transportndu-le pn la nivelul proteinelor de transport legate de membran.

Structura sa este semnificativ diferită de structura altor celule, cum ar fi plante și animale. Celulele de toate tipurile de bacterii nu au elemente precum: nucleu diferențiat, membrane intracelulare, mitocondrii, lizozomi. Componentele permanente includ: membrana citoplasmatică plasmolemmaperetele celular, nucleoid, citoplasmă. Membrana citoplasmică Orice bacterie este învăluită de membrana citoplasmatică plasmolemmacare include 3 straturi.

Membrana extern a peretelui celular las s treac n regiunea periplasmatic numeroase substraturi hidrofile echivalente cu tetra- i pentamere de aminoacizi, dimeri i trimeri de carbohidrai. Funcia principal a enzimelor periplasmice fosfataze, sulfataze, amidaze etc. Prin acest mecanism, bacteriile Gram-negative prin intermediul enzimelor degradative acioneaz asupra unei largi varieti de substraturi ntlnite n natur, convertind substanele care difuzeaz n spaiul periplasmic n compozitia chimica a bacteriilor transportabile n celul, unde sunt compozitia chimica a bacteriilor imediat proteinelor de legare i permeazelor.

Bine ați venit la Scribd!

Acest aspect confer bacteriilor Gram-negative un deosebit avantaj biologic. De aceea bacteriile adaptate la viaa n mri, compozitia chimica a bacteriilor, lacuri etc. Spre deosebire de bacteriile Gram-negative, cele Gram-pozitive elibereaz cea mai mare parte a enzimelor lor extracelular, n mediu.

na anemie w ciazy

Acest mecanism este compozitia chimica a bacteriilor pentru bacteriile compozitia chimica a bacteriilor triesc n condiii de mare concentraie de substrat i de mare densitate populaional, deoarece produii de digestie ai enzimelor extracelulare, neasociate cu peretele celular, sunt accesibili tuturor celulelor aflate n vecintatea locului lor de producere. Mucho más que documentos. Membrana plasmatic Membrana plasmatic membran citoplasmatic, membran celular este formaiunea structural care acoper de jur mprejur citoplasma bacterian, separnd-o de suprafaa intern a peretelui celular, de care este de obicei strns lipit, datorit diferenei de presiune osmotic ntre coninutul celular i mediul extern.

Fiziologie Curs 3

Membrana plasmatic examinat la microscopul electronic pe seciuni ultrafine n condiii tehnice standard - apare ca o formaiune triplu stratificat, cu o grosime de 7, nm, alctuit din dou straturi ntunecate care separ un strat mai clar.

Robertson Robertson,dup Zarnea, a denumit aceast structur unitate de membran unit-membranepornind de la ideea c ea reprezint unitatea structural din care sunt alctuite structurile membranare complexe. Aspectul compozitia chimica a bacteriilor triplu strat a compozitia chimica a bacteriilor la elaborarea modelului de structur greit, n acord cu care stratul bimolecular de fosfolipide ar fi mrginit de fiecare parte de un strat proteic, variant a modelului propus iniial de Danielli-Dawson Modelul de structur acceptat n unanimitate modelul mozaicului fluid Singer-Nicolson, propune o aezare caracteristic a componentelor specifice ale membranei reprezentate de lipide, proteine i glucide n acord cu proprietile lor, satisfcnd exigenele termodinamice i furniznd o explicaie satisfctoare a proprietilor generale ale biomembranelor.

Fiziologie Curs 3 Dup acest model fosfolipidele formeaz un film fluid, discontinuu, n care plutesc proteinele globulare, n timp ce glucidele interacioneaz fie cu unele fie cu altele.

Figura 9. Evidenierea structurii interne a membranei plasmatice, prin tehnica de ngheare-fracturare de-a lungul planului central al stratului dublu lipidic Zarnea,dup Staehlin i Hull, Lipidele sunt reprezentate de fosfolipide molecule amfipatice cu structur complex, avnd o extremitate polar, hidrofil hidrosolubil compozitia chimica a bacteriilor stare izolatalctuit dintr-o grupare fosfat PO-4 i ali constitueni, legai printr-o molecul de glicerol care formeaz un fel de punte de cozile moleculei, reprezentate de doi acizi grai, ce constituie P a g.

  1. Treatment for sinonasal inverted papilloma
  2. Bacteriile - Compozitia chimica a bacteriilor

Deoarece cele dou extremiti ale moleculelor lipidice au solubiliti compozitia chimica a bacteriilor, n suspensie apoas ele se organizeaz spontan pentru compozitia chimica a bacteriilor forma un dublu strat de molecule, discontinuu i fluid-vscos, n care moleculele sunt aranjate coad-la-coad n aa fel nct capetele ionice polare hidrofile sunt expuse spere soluia apoas de ambele pri ale membranei, iar lanurile nepolare hidrofobe ale acizilor grai sunt orientate n direcia opus contactului cu apa.

Cele dou monostraturi de molecule formeaz mpreun dou straturi hidrofile periferice separate de poriunea central hidrofob.

helmintox vartojimas

Aceast modalitate de aranjare reprezint configuraia de minim energie posibil pentru o suspensie de lipide n ap i este, n acelai timp, foarte adecvat pentru funcia de barier ntre dou soluii apoase cum sunt interiorul celulei i mediul extern. Structura de dublu strat fosfolipidic explic proprietile de permeabilitate ale membranei, deoarece compozitia chimica a bacteriilor strat este impermeabil fa de particulele ncrcate i fa de ioni i uor penetrabil de moleculele liposolubile.

Fiecare dublu strat este un lichid bidimensional n care moleculele lipidice difuzeaz lateral, schimbndu-i poziia pn la un milion de ori pe secund. Raritatea deplasrilor flip-flop ale lipidelor i proteinelor permite meninerea compoziiei membranei i a structurii ei caracteristice.