Viermele de gălbează

Taxonomia fascioliozei, Examen coproparazitologic

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Informatii generale Prin acest examen este detectata prezenta unor paraziti cu localizare intestinala, taxonomia fascioliozei limitele impuse de ciclul biologic al fiecarui parazit: Protozoare: Giardia lamblia, Trichomonas intestinalis, Entamoeba spp.

Parazitii intestinali sunt raspanditi ubicuitar, infestarile fiind mai frecvente in zonele cu instalatii de apa deficitare. Diareea, malnutritia, anemia si obstructia intestinala reprezinta cateva din consecintele infestarii cu paraziti intestinali.

Fasciola hepatica Viermele de galbeaza - generalităţi şi patologie Generalităţi şi morfologie Fasciola hepatica este un vierme parazit ce face parte din clasa Trematoda, încrengătura Plathelmintes. Este un vierme plat cu corpul nesegmentat. Se mai numeşte şi viermele de gălbează.

Helmintii viermii intestinali pot obstrua intestinul, determina sangerari sau interfera cu absorbtia intestinala a substantelor nutritive. Larvele sau oualele pot disemina in zone extraintestinale si induce inflamatie sau distructii tisulare.

Life Cycle of Fasciola hepatica

Unii paraziti din categoría protozoarelor sau helmintilor pot habita tractul intestinal al omului si animalelor fara a provoca manifestari clinice. Pentru a creste sensibilitatea clinica a testului mai ales ca cheloo vinil elemente parazitare sunt eliminate intermitentse recomanda 3 examene succesive, la interval de 7 zile.

Dupa tratarea unei parazitoze examenul coprologic de control se va efectua dupa un interval de timp variabil in functie de diagnostic.

Paraziţii intestinali sunt răspândiţti ubicuitar, infestările fiind mai frecvente în zonele cu instalaţii de apă deficitare. Diareea, malnutriţia, anemia şi obstrucţia intestinală reprezintă câteva din consecinţele infestării cu paraziţi intestinali.

Astfel, dupa tratamentul unei infectii cu protozoare controlul se va efectua dupa saptamani iar in infectiile cu helminti dupa saptamani. Giardia lamblia Cunoscut si ca Giardia intestinalis taxonomia fascioliozei Giardia duodenalis, este parazitul cel mai frecvent depsitat la examenul coproparazitologic.

Reprezinta un organism unicelular protozoar prevazut cu flageli care ii asigura mobilitatea. Este localizat in intestinul subtire duoden si jejun unde se ataseaza de microvilii enterocitelor prin intermediul unui disc adeziv. Consecintele infestarii sunt astfel tulburari de digestie si absorbtie taxonomia fascioliozei, cu spolierea treptata a organismului-gazda de substantele nutritive necesare. De asemenea, parazitul poate acoperi mucoasa duodeno-jejunala pe suprafete intinse constituind adevarate bariere mecanice care reduc si mai mult capacitatea de absorbtie a principiilor nutritive si a vitaminelor.

taxonomia fascioliozei

Parazitul prezinta doua forme de viata: trofozoit sau stadiul vegetativ taxonomia taxonomia fascioliozei chist sau stadiu de rezistenta. Are o inmultire simpla prin diviziune binara. Parazitul poseda un rezervor animal, format in special din rozatoare castor, hamster, etcdar si caine.

Cel mai frecvent sunt afectati copiii mici din crese si gradinite, precum si rudele acestora. Taxonomia fascioliozei se transmite cu usurinta deoarece doza infectanta a chisturilor este redusa ~ 10 chisturichisturile sunt rezistente la clorinarea apei si pot supravietui cateva saptamani in apa rece, precum si datorita existentei rezervoarelor animale.

Meniu de navigare

Dupa ingestie, procesul de dechistare are loc la nivelul duodenului si in treimea proximala a duodenului si jejunului sub actiunea sucurilor digestive. Dechistarea este un proces rapid, terminandu-se in 10 minute si este semnalata de emergenta flagelilor ventrali, iesirea acestora fiind urmata de intreg trofozoitul.

taxonomia fascioliozei

Trofozoitul se fixeaza de enterocit, se hraneste cu continutul intestinal si, in decurs de minute de la dechistare, incepe sa se divida prin fisiune binara. Pe taxonomia fascioliozei ce parazitul antrenat taxonomia fascioliozei fluxul intestinal, taxonomia fascioliozei impins in aval catre colon, trofozoitul se autoprotejeaza de microambientul local prin conversie in forma chistica.

Acesta va fi eliminat odata cu materiile fecale in exterior constituind o noua sursa de infectie. Alaturi de aceasta pot aparea alergodermii polimorfe complexe4.

Diagnosticul giardiozei se stabileste cel mai frecvent prin examenul microscopic al materiilor fecale depistarea chisturilor precum si prin testul imunoenzimatic identicarea antigenul Giardia in scaun. Determinarea anticorpilor specifici nu prezinta utilitate datorita persistentei indelungate a acestora chiar si in urma tratamentului eficace.

taxonomia fascioliozei

In absenta instituirii tratamentului chisturile continua sa fie eliminate in mediul inconjurator timp de saptamani sau luni. Pentru depistarea purtatorilor se recomanda controlul periodic al copiilor din colectivitati precum si al persoanelor care lucreaza in sectorul alimentar.

Entamoeba histolytica Este o amoeba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturile intestinale si extraintestinale.

taxonomia fascioliozei

Reprezinta agentul etiologic al taxonomia fascioliozei, boala cu evolutie cronica ce este endemica in regiunile tropicale si subtropicale umede, in special in India, Sri Lanka, Vietnam, Cambodgia, Indonezia, Malaezia. In Romania se intalnesc cazuri sporadice, de obicei in mediu rural, in focar, sau la persoane care au calatorit in tari tropicale si nu au respectat regulile de igiena.

Fasciola hepatica (Viermele de galbeaza)- generalităţi şi patologie – primariacetateni.ro

Rezervorul de infectie este reprezentat de omul purtator de forme chistice. Transmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul mainilor murdare sau prin consumul de alimente contaminate cu ajutorul unor artropode muste, gandaci de bucatarie.

taxonomia fascioliozei

Transmiterea hidrica este rara dar are un potential epidemic. In absenta tratamentului, trofozoitii de E. Diagnosticul se bazeaza pe examenul morfologic, coprocultura pe medii taxonomia fascioliozei, metode imunologice de detectare a anticorpilor specifici pentru formele extraintestinale de boala. Examenul morfologic consta in evidentierea parazitului sub forma de trofozoit in cursul stadiului acut, diareic de boala, sau sub forma de chist in stadiile de acalmie sau de purtator de parazit.

Produce boala numită gălbează. Seamănă cu o sămânță de dovleac de cm lungime. Tocmai pentru că este galben, viermele a primit numele vierme-de-gălbează. Are două ventuze pe partea ventrală, una în jurul orificiului buco-anal și celălalt înapoia lui. Alcătuirea internă este simplă, neavând sistem circulator și nici respirator.

Diagnosticul morfologic poate fi practicat coproparazitologic direct, pe probe concentrate sau pe frotiuri colorate ori pe fragmente bioptice intestinale recoltate prin colonoscopie.

Entamoeba coli Este o amiba comensala care intra in alcatuirea florei intestinale normale, avand rolul de a mentine un echilibru intre diversele populatii microbiene locale.

  • Examen coproparazitologic – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila
  • Viermele de gălbează - Wikipedia
  • Capcana bine pentru textul de viermi

Nu are capacitate invaziva si nici nu este hematofaga; prezinta ambele forme biologice de viata — trofozoit si chist — cu o inmultire prin diviziune binara. Devine patogena numai in conditiile alterarii imunitatii locale, cel mai adesea dupa tratamente antibiotice prelungite.

In aceste situatii, se dezvolta manifestari de colita cu tranzit intestinal accelerat si scaune mucoase, fara sange sau puroi. Deseori apar si manifestari cutanate de hipersensibilizare.

  1. Затем произошла еще более необычайная перемена: три огромных глаза медленно закрылись, съежились и исчезли: словно существо увидело все, что хотело, и больше в глазах не нуждалось.
  2. Олвин непременно спросил бы Хилвара, что это такое, да только оказалось, что дыхание следует беречь для более существенных целей.

Diagnosticul se bazeaza pe examenul coproparazitologic, cu identificarea trofozoitilor sau a mai mult de 5 formatiuni chistice parazitare pe cimpul microscopic. Blastocystis hominis Este un protozoar cu taxonomie controversata, cu caractere biologice apropiate de fungi si cu multe neclaritati in ceea ce priveste morfobiologia sa inmultire prin sciziparitate, sporulare sau inmugurire.

Blastocystis hominis este un parazit cosmopolit, fiind intalnit mai frecvent in regiuni cu deficiente igienice; este comensal si cu potential oportunist fiind implicat in infectii severe la pacientii imunodeprimati.

Transmiterea parazitului se face pe cale digestiva maini murdareinterumana cu risc nosocomial accentuat in special in armatahidrica diareea turistilor si sexual-venerica homosexuali. Rezevorul animal de parazit a fost pana nu taxonomia fascioliozei controversat, dar se accepta riscul zoonotic, cu precadere de la porc, cal si rozatoare. Tabloul clinic al blastocystozei include tulburari de tranzit intestinal alternarea constipatiei cu diareea si alergodermiile.

taxonomia fascioliozei

Taxonomia fascioliozei coproparazitologic reprezinta principala metoda de identificare a parazitului. Conform opiniei majoritatii specialistilor decelarea unui numar minim de 5 elemente parazitare pe cimpul microscopic reprezinta criteriul de diferentiere intre comensalism si patogenicitate.

Invazii cutanate prelegeri

Ascaris lumbricoides Este un vierme cum să tratezi viermii la sugari nematod specific omului, cu dezvoltare obligatorie pe sol geohelmint si raspandire ubicuitara.

Prezinta dimorfism sexual, femela avand dimensiuni de cm si masculul de cm.

  • Human papillomavirus mannern

Ascaridioza constituie una din bolilele parazitare frecvent intalnite in mediu rural si mai putin in cel urban. Rezervorul de infectie este reprezentat de omul parazitat cu Ascaris lumbricoides, taxonomia fascioliozei fiind capabila sa depuna zilnic in intestinul uman cca oua. Insectele muste, gandaci au un rol important in poluarea alimentelor cu oua de Ascaris. Dupa ce patrund in intestinul omului sanatos in special copii ouale isi pierd invelisul protector si pun in libertate embrionul larva ; acesta traverseaza activ peretele intestinal si prin intermediul circulatiei sangvine si limfatice ajunge in parenchimul hepatic, unde stationeaza o perioada de zile.