COMUNA CETATENI
JUDETUL ARGES
Weather Forecast
Primaria comunei Cetateni organizaeaza licitatie publica pentru inchirierea pasunilor alpine

 

  Situată în zona subcarpaţilor Getici la contactul zonei depresionare cu zona colinară, localitatea Cetăţeni se caracterizează printr-o climă temperat continentală la care influentele microclimatice dă o nuanţă ceva mai blândă decât s-ar cuveni.
       Cadrul geomorfologic generează principalelor elemente climatologice particularităţi specifice locale.
       Folosind datele meteorologice înregistrate şi măsurate la staţia meteorologică Câmpulung pe care le-am extrapolat am obţinut caracteristicile lor precum şi particularităţile acestora impuse de neuniformitatea şi varietatea formelor de relief.
      Altitudinea şi orientarea diferită a culmilor şi versanţilor faţă de direcţia dominantă de advecţie a maselor de aer şi faţă de soare, precum şi existenţa unei circulaţii locale (cu precădere în partea de NNE şi NE) caracteristice creează contraste evidente în câmpul elementelor meteorologice.
REGIMUL TEMPERATURII AERULUI
       Urmare regimului de insolaţie, a circulaţiei generale atmosferice şi îndeosebi a neomogenităţii şi fragmentării diferite a reliefului, temperatura aerului prezintă unele particularităţi faţă de zonele învecinate.
Temperatura aerului medie lunară şi anuală pentru perioada 1990 - 1999.
Tabel nr. 1

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Medie an

-0,9

0,2

3,9

9,4

14,4

18,5

20,1

19,2

13,6

9,2

3,1

-1,1

8,4

        Valoarea maximă se realizează în iulie, iar lunile de iarnă au valori în jurul la zero grade.
        Mersul diurn, urmăreşte fidel în zilele senine, puterea razelor solare de a încălzi scoarţa terestră. Curba cu aspect de clopot, atinge valoarea maximă în jurul orei 14.
          Incălzirea unei zone poate fi studiată prin urmărirea mediei extremelor.
                                                                            Tabel nr. 2

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

Media max.

4,7

5,3

8,8

13,4

18,8

22,6

25,0

25,1

19,1

18,7

8,0

3,6

14,4

Media min.

-4,9

-4,6

-2,1

2,5

7,6

10,9

12,3

12,4

7,9

4,3

-0,6

-4,2

3,5

       Atât iarna cât şi toamna şi primăvara media maximelor este pozitivă, cea mai scăzută valoare medie a găsim în decembrie.
      Din cele 12 luni, 41,6 % sunt valori negative, mai precis în lunile : ianuarie, februarie, martie şi decembrie.
      În decursul unui an se produc valori extreme ale temperaturii aerului, iar în decursul celor 10 ani, aceste valori au alcătuit extremele intervalului:
Tabel nr. 3

Luna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Ani

Max. abs.

17,4

19,8

23,1

25,6

28,5

31,0

32,5

32,5

31,1

27,7

21,9

13,7

32,5

Min. abs.

-17,4

-18,6

-13,1

-5,7

-3,1

1,6

4,2

3,0

0,2

-8,5

14,7

-19,5

-19,5

       Dacă maximele absolute ce depăşesc valoarea de 25,0°C, în 7 luni din ani minimele cu valori negative se înregistrează în 8 luni. Amplitudinea termică este de 52,0°C.
Regimul umezelii aerului
       Ca element principal în corelaţia cu temperatura aerului, umezeala relativă defineşte starea climatologică a unei zone, mai ales atunci când în zonă există suprafeţe întinse cu păduri sau suprafeţe lacustre.
       Dintre parametrii umezelii aerului am analizat pe cel mai reprezentativ şi anume umezeala relativă exprimată prin raportul procentual dintre cantitatea de vapori existentă în aer şi cea maximă, corespunzătoare temperaturii aerului.
       De remarcat faptul că faţă de datele din tabelul nr. 4 (unde valorile au fost extrase de la staţia Curtea de Argeş) pentru comuna Cicăneşti varietăţile umezelii au un mers diurn mult mai moderat, valorile sunt cu 2 - 3 % mai scăzute decât cele din tabelul anexat.
Tabel nr. 4

            La menţinerea unei va

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

82

78

73

70

70

69

68

70

75

81

82

85

75

riaţii scăzute a umezelii aerului un aport deosebit îl are dominarea stării de calm în mişcarea aerului, aceasta datorită configuraţiei reliefului.
Nebulozitatea şi durata de strălucire a soarelui
        Legat de regimul nebulozităţii ale cărui valori medii diferă de la o zonă la alta în funcţie de circulaţie şi relief, numărul mediu lunar şi anual de zile senine, noroase şi acoperite prezintă o repartiţie diferenţiată pe zone de relief.
In tabelul nr. 5 sunt redate valorile medii cu nr. de zile senine, acoperite şi noroase.
Numărul mediu de zile senine, acoperite şi noroase.
Tabel nr. 5

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

Zile senine

6,0

4,2

4,1

1,9

1,4

2,8

5,4

7,1

6,1

4,9

3,4

4,3

52,9

Zile acop.

8,8

7,6

10,4

13,4

7,9

5,2

2,8

3,2

5,7

8,6

10,6

13,8

94,6

Zile nor.

16,2

15,2

16,4

18,0

21,7

22,0

22,8

20,7

18,2

17,6

16,4

12,9

217,3

     Numărul maxim de zile senine apar în august, perioada continuându-se şi în septembrie.
     La cerul acoperit se impun lunile martie, aprilie, noiembrie şi decembrie când domină circulaţia de masă.
    Strâns legată cu situaţia gradului de acoperire, este durata de strălucire a soarelui. Aceasta poate fi urmărită în tabelul nr. 6.
Tabel nr. 6

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

116,0

129,8

154,9

161,6

208,0

260,3

286,8

279,4

196,4

148,0

100,4

76,0

2105,4

     Se desprinde ponderea mare a lunilor de vară, mai concret, un interval care începe din mai şi ţine până în septembrie.
Regimul precipitaţiilor atmosferice
        Precipitaţiile atmosferice constituie una din cele mai importante caracteristici ale climei şi o componenţă principală a bilanţului apei în natură.
      Deoarece precipitaţiile sunt fenomene atmosferice care se produc în cantităţi foarte diferite şi în mod discontinuu în timp (la intervale neregulate) repartiţia lor teritorială în cadrul zonei studiate e caracterizată printr-o mare neuniformitate.
Precipitaţii atmosferice (mm)
Cantităţi medii lunare şi anuale
Tabel nr. 7

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

31,0

26,3

31,8

65,9

96,7

91,0

86,0

71,5

41,0

50,3

45,2

60,2

694,6

          Cele mai mici cantităţi se produc în lunile : ianuarie, februarie, martie, septembrie şi chiar noiembrie. Cele mai mari cantităţi se produc la sfârşitul primăverii şi începutul verii.
           In perioada rece a anului o parte din precipitaţii cad sub formă de zăpadă.
Precipitaţii atmosferice - număr mediu de zile cu ninsoare, nr. zil
e cu strat

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

An

6,3

5,1

6,3

2,1

-

-

-

-

-

0,3

3,8

7,4

31,1

16,3

11,9

7,4

0,8

-

-

-

-

0,1

0,1

8,3

9,7

44,9

În lunile de la sfârşitul şi începutul intervalului rece al anului în zonele joase, ninsorile se produc destul de rar pentru zona studiată.
Regimul vântului
        În zona luată în studiu, relieful complex poate provoca modificări esenţiale în mişcarea aerului, atât în privinţa direcţiei cât şi al vitezei.
            Din cauza încălzirii neuniforme a solului se poate vorbi de o circulaţie locală, aceasta fiind reprezentată de scurgerea laminară în timpul iernii a aerului rece dinspre munte care de multe ori rămâne cantonat în vale ducând în luna decembrie şi ianuarie la menţinerea unor temperaturi scăzute.
De asemenea faptul că zona este oarecum ecranată (înconjurată) de dealuri, numărul cazurilor cu calm este apreciabil.
Frecvenţa vântului pe direcţia
Tabel nr. 9


N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

O

2,8

8,6

4,3

2,9

8,2

6,0

3,0

1,7

62,5

Dominante sunt direcţiile NE şi S.
Atât direcţia, dar mai cu seamă viteza vântului este influenţată de cadrul geomorfologic local.
Viteza medie pe direcţii - m/s                      Tabel nr. 9'


N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

2,4

2,1

2,9

2,7

2,0

2,4

2,7

3,3

 



Actualizat 2014 , realizat Mercan Anton